Comisia Europeană a respins iniţiativa cetăţenească “Unul dintre noi”, care urmărea ca Uniunea Europeană să interzică finanţarea cercetărilor şi a altor activităţi care duc la distrugerea de embrioni umani. Comitetul de conducere al iniţiativei şi-a exprimat “profunda dezamăgire” privind decizia, caracterizată ca un “veto” care este “contrar cerinţelor etice şi democratice”. “Un astfel de veto este ilegitim şi anti-democratic din moment ce, politic vorbind, legislativul european poate da un verdict la conţinutul iniţiativei şi nu comisia”, spune comitetul de conducere într-un comunicat dat ieri. Altfel, se continuă, procesul de iniţiativă cetăţenească ar fi “fără sens”. “Comisia doreşte să continue finanţarea practicilor biotehnologice non-etice şi depăşite, precum şi avortul în ţări în curs de dezvoltare, inclusiv în ţări unde este interzis prin lege”, acuză comitetul.
Pe 28 mai, în ultima zi de activitate a comisiei cu 28 de membri, s-a decis “să nu se înainteze o propunere legislativă, având în vedere faptul că, recent, statele membre şi Parlamentul European au discutat şi au decis cu privire la politica UE în acest domeniu”. Comisia susţine că actualul cadru de finanţare “este potrivit”. Iniţiativele cetăţeneşti urmăresc să permită cetăţenilor UE să introducă propuneri de legislaţii în Parlamentul European. Pentru a câştiga o audiere, iniţiativele trebuie să strângă un milion de semnături de la cetăţeni UE şi un minim de semnături de la cel puţin şapte dintre cele 27 de state membre ale UE într-un an de la introducerea iniţiativei. Astfel, iniţiativa “Unul dintre noi” a atins pragul de un milion la început de septembrie 2013, adică aproape cu două luni înainte de termenul limită, trecând pragul minim în Austria, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania dar şi România.
A fost a doua iniţiativă cetăţenească din istorie care a strâns sprijinul cerut. Petiţia a mai strâns şi după termen semnături, ajungând la două milioane de susţinători. Organizatorii s-au întâlnit cu Comisia Europeană la 9 aprilie şi au avut o audiere publică în Parlamentul European pe 10 aprilie. Refuzul comisiei de a înainta o propunere legislativă, spun organizatorii, este nejustificat şi “nici măcar nu s-a ţinut cont de scopul celor cerute”.
Comisia Europeană susţine că regulile de finanţare pentru cercetare respectă legislaţiile naţiunilor componente şi, mai mult, că nu se finanţează distrugerea embrionilor. Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, explica în acest sens: “Am examinat această iniţiativă cetăţenească şi i-am acordat întreaga atenţie cuvenită. Cu toate acestea, statele membre şi Parlamentul European au convenit să continue finanţarea cercetării în acest domeniu în mod justificat. Celulele stem embrionare au caracteristici unice şi ar putea fi la originea unor tratamente prin care se salvează vieţi, ceea ce în prezent se studiază deja în cadrul unor testări clinice. Comisia va continua să aplice cercetării finanţate de UE normele şi restricţiile etice stricte aflate în vigoare, incluzând faptul că nu vom finanţa distrugerea embrionilor.” Şi totuşi, se ştie că între 2007 şi 2013 s-au cheltuit 156 milioane de euro pentru cercetări care au implicat şi celule stem recoltate din embrioni umani. Comitetul cetăţenesc “Unul dintre noi” consideră că este posibilă contestarea deciziei Comisiei Europene în Curtea de Justiţie de la Luxembourg, unde legile recunosc respectarea vieţii umane din momentul concepţiei. Următorul Parlamentul European ar putea de asemenea să schimbe soarta iniţiativei prin schimbarea componenţei Comisiei Europene.
sursa:
Pe 28 mai, în ultima zi de activitate a comisiei cu 28 de membri, s-a decis “să nu se înainteze o propunere legislativă, având în vedere faptul că, recent, statele membre şi Parlamentul European au discutat şi au decis cu privire la politica UE în acest domeniu”. Comisia susţine că actualul cadru de finanţare “este potrivit”. Iniţiativele cetăţeneşti urmăresc să permită cetăţenilor UE să introducă propuneri de legislaţii în Parlamentul European. Pentru a câştiga o audiere, iniţiativele trebuie să strângă un milion de semnături de la cetăţeni UE şi un minim de semnături de la cel puţin şapte dintre cele 27 de state membre ale UE într-un an de la introducerea iniţiativei. Astfel, iniţiativa “Unul dintre noi” a atins pragul de un milion la început de septembrie 2013, adică aproape cu două luni înainte de termenul limită, trecând pragul minim în Austria, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania dar şi România.
A fost a doua iniţiativă cetăţenească din istorie care a strâns sprijinul cerut. Petiţia a mai strâns şi după termen semnături, ajungând la două milioane de susţinători. Organizatorii s-au întâlnit cu Comisia Europeană la 9 aprilie şi au avut o audiere publică în Parlamentul European pe 10 aprilie. Refuzul comisiei de a înainta o propunere legislativă, spun organizatorii, este nejustificat şi “nici măcar nu s-a ţinut cont de scopul celor cerute”.
Comisia Europeană susţine că regulile de finanţare pentru cercetare respectă legislaţiile naţiunilor componente şi, mai mult, că nu se finanţează distrugerea embrionilor. Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, explica în acest sens: “Am examinat această iniţiativă cetăţenească şi i-am acordat întreaga atenţie cuvenită. Cu toate acestea, statele membre şi Parlamentul European au convenit să continue finanţarea cercetării în acest domeniu în mod justificat. Celulele stem embrionare au caracteristici unice şi ar putea fi la originea unor tratamente prin care se salvează vieţi, ceea ce în prezent se studiază deja în cadrul unor testări clinice. Comisia va continua să aplice cercetării finanţate de UE normele şi restricţiile etice stricte aflate în vigoare, incluzând faptul că nu vom finanţa distrugerea embrionilor.” Şi totuşi, se ştie că între 2007 şi 2013 s-au cheltuit 156 milioane de euro pentru cercetări care au implicat şi celule stem recoltate din embrioni umani. Comitetul cetăţenesc “Unul dintre noi” consideră că este posibilă contestarea deciziei Comisiei Europene în Curtea de Justiţie de la Luxembourg, unde legile recunosc respectarea vieţii umane din momentul concepţiei. Următorul Parlamentul European ar putea de asemenea să schimbe soarta iniţiativei prin schimbarea componenţei Comisiei Europene.
sursa:
RSS Feed
